Date demografice

Din punct de vedere demografic judeţul Bacău ocupă locul cinci,fiind unul din cele mai mari judeţe ale ţării, situându-se după municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova, Iaşi şi Dolj.
În general, într-un interval mare de timp populaţia judeţului a înregistrat o dinamică ascendentă. Astfel, într-o perioadă de 72 ani, numărul locuitorilor din judeţ a crescut de la 375.035 persoane în anul 1930 la 708.751 persoane în anul 2002, din care 350.240 bărbaţi, respectiv 49,4% si 358.511 femei, respectiv 50,6%.
Comparând rezultatele ultimelor doua recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor, respectiv februarie 1992 şi martie 2002, rezultă :

• populaţia totală a judeţului a scăzut de la 737512 persoane la 708751 persoane; 
• populaţia urbană a scăzut de la 371305 persoane la 327419 persoane; 
• populaţia rurală a crescut de la 366207 persoane la 381332 persoane. 

Tendinţele manifestărilor proceselor demografice în mediul rural sunt :

• cresteri accentuate ale numărului de locuitori se înregistrează în comunele limitrofe municipiilor şi oraşelor şi în lunca Siretului; 
• creşteri lente ale numărului de locuitori se înregistrează în comunele situate în estul, vestul şi centrul judeţului; 
• scăderi ale numărului de locuitori se înregistrează în comunele situate în sudul, nordul şi accidental centrul judeţului

Se conturează un fenomen de reaşezare a populaţiei, ca urmare a modificărilor fluxurilor migratorii judeţene şi interjudetene

Numărul de locuitori RECESĂMÂNT 2002

Ritmuri de creştere

În definirea evoluţiei populaţiei pe baza potenţialului demografic datele înregistrate la recensămintele din anii 1966-1977-1992 şi completate cu perioada 1992-2002 scot în evidenţă caracteristicile evoluţiei populaţiei. Perioada 1966-1977 se caracterizează printr-o scădere a populaţiei ca rezultantă a lipsei ofertei de lucru, scădere care se accentuează în perioada următoare 1977-1992 când numărul populaţiei a scăzut datorită ofertei de lucru rezultate din politica economică de industrializare a deceniului 7, fapt care a făcut ca populaţia să migreze la oraşe. După 1989 o serie de factori ar fi trebuit să determine reapariţia interesului pentru locuirea la sat ( industria neperformantă nu a mai fost susţinută de Stat, drept care restructurările au generat apariţia şomajului la oraş dar cel mai important factor este restituirea terenurilor gestionate de Stat în CAP-uri proprietarilor iniţiali.)
Creşterea dupa 1989 s-a dovedit a fi negativă de unde rezultă că populaţia este îmbătrânită. Alte cauze ale scăderii creşterii populaţiei sunt rezultatele slabe ale evoluţiei socio-economice de după 1989 coroborată cu posibilitatea de opţiune a planingului familial greu de realizat înainte de 1989 datorată politicii de natalitate de la vremea respectivă.
În ultimul an de studiu, 2002 s-a petrecut o mică creştere a populaţiei datorate interesului pentru agricultura care începe să se materializeze odată cu definitivarea în mare parte a titlurilor de proprietate asupra terenurilor şi restructurarea de personal ale întreprinderilor din oraşe.

Scăderea populaţiei în ultimii 10 ani, este urmarea reducerii sporului natural al populaţiei pe de o parte, iar pe de altă parte a soldului negativ al migraţiei interne şi externe. În aceiaşi perioadă în judeţul Bacău raportul dintre cei stabiliţi cu reşedinţa în judeţ şi cei plecaţi a fost de 1 la 2, deci la o persoană venită alte două au plecat din populaţia stabilă . Recensământul din 2002 a evidenţiat şi plecări cu migrări externe ce grevează populaţia stabilă.